pishcator ~oare [At: CANTEMIR HR. 173 / Pl: ~i ~oare / E: pishca + tor] 1 a (Reg; d. oameni) Care ciupeshte Si: (Trs) pishcos (1). 2 a (D. insecte) Care intzeapa Si: (Trs) pishcos (2). 3 a (Fig; d. oameni) Sarcastic. 4 a (D. ger vant) Care provoaca unei persoane o senzatzie neplacuta dureroasa de arsura Si: (Trs) pishcos (3) pitzigaios. 5 a (D. bauturi condimente sau mancaruri condimentate mirosuri etc.) Pishcacios. 6 sf (Trs; Ban) Prajina crapata la varf in patru sau in opt cu care se culeg din pom fructele la care omul nu ajunge cu mana. 7 sf Prashtie. 8 sf (Iht; reg) TZipar (Misgurnus fossilis).