pirogă sf [At: I. GOLESCU, C. / V: (rar) ~oagă / Pl: ~ogi / E: fr pirogue] Ambarcație rudimentară, lungă, îngustă și scundă, cu vâsle sau cu pânze, construită prin cioplirea sau scobirea unui trunchi de copac ori confecționată din piei cusute și folosită în apele interioare din Africa, India, în insulele din sud-estul Asiei și din Oceanul Pacific etc. Si: cin, monoxil.