PIRLÍT ² A pirlitzi te adj. 1. Ars ushor la suprafatza. V. pirjolit. Voi noua ciute... arse shipirlite Undeatzi purces asha de iute? TEODORESCU P. P. 373. ♦ (Despre haine stofe etc.) Ars superficial (la calcat sau la dogoarea focului). 2. (Despre oameni) Ars de soare innegrit bronzat. Nu cata catzi pare sarbad shi pirlit obrazul meu. HASDEU R. V. 12. Pleshuv pe a lui frunte pirlita nesenina Trec nori de ginduri negri sub cari ea senclina. ALECSANDRI P. III 306. 3. (Despre vegetatzie) Ofilit veshtejit uscat. Arzate focul rachita Ce eshti neagra shi pirlita. ALECSANDRI P. P. 312. 4. Fig. (Despre oameni familiar) Sarac; necajit amarit. Un bard pirlit dat gindurilor prada... Se plimban Cishmigiu pe sub umbrare. ANGHELIOSIF C. M. II 65. Nu trebuia sa te finsurat daca te shtiai pirlit. CARAGIALE O. III 35. ♦ (Substantivat) Neispravit prapadit netrebnic. Bami ma pirlitule o tzigare! PREDA I. 98. Un pirlit afla din auzite car fi gol scaunul Moldovei shi tzop shi el. DELAVRANCEA O. II 182. Ma pirlitule ai luat pia tran gura cind ai intrat inauntru? CARAGIALE N. S. 110.