píntru prep. (din pe și întru, ca dintru din de și întru. V. pintre, pin 2, prin, din, dintru). Pin, înaintea unor pronume care încep cu vocală (din care cauză se face eliziune), ca: al, însu, însa [= dînsu, dînsa], altu, alta, unu, una, o: pintr’al nostru, pintr’insu, pintr’una. Pentru: pintru mine. – În vest pîntru, întocmaĭ ca și cu pintre, pîntre. Vezĭ la pintre. corectată