PICURÁT s. n. Faptul de a picura; picurare. Numai inauntru la abatajele de inaintare nu se simtzea nimic decit aerul nemishcat shi picuratul neincetat al apei. DUMITRIU V. L. 55. Fig. Cind shi cind in puterea noptzii venea strigatul turmelor ori picuratul repede intrerupt al vreunei talangi DUNAREANU N. 189.