pian (< it. pianoforte; germ. Klavier; fr. piano; rus. фортепьяно рояль) instrument cu coarde shi claviatura* ale carui sunete sunt produse prin lovirea coardelor cu ciocanele actzionate de parghii la apasarea tastelor*. P. cu coarde orizontale se numeshte p. de concert sau p. cu coada; p. cu coarde verticale se numeshte p. drept sau pianina. P. este alcatuit dintro cutie de rezonantza* (din lemn de brad) o placa de metal care se fixeaza una din extremitatzile corzilor* pragul cuielor de care se fixeaza cealalta extremitate a corzilor prin inshurubare realizanduse acordajul (2) ciocanele din lemn invelite in pasla (fetru) sistem de parghii prin care sunt actzionate ciocanelele. In afara cutiei de rezonantza se afla clapele (tastele*) care se apasa pentru actzionarea sistemului de parghii interior shi un sistem de 23 pedale (1) prin care se realizeaza variatzia intensitatzii* shi timbrului*. Intinderea muzicala a p. (claviatura) cuprinde scara muzicala a intregii orchestre*. V. shi octava (3). Fiind un instr. de factura armonicopolifonica* p. poate canta mai multe voci (2) simultan ceea ce ia conferit o lunga cariera solistica (concertistica) un prim rol acompaniator in formatzii instr. shi vocale precum shi un important rol didactic. Stramoshii p. pot fi consideratzi monocordul* clavecinul* spineta clavicordul* shi chiar tzambalul*. In practica p. a inlocuit clavecinul (instr. cu coarde ciupte) devenind p. cu coarde lovite shi avand posibilitatea varierii intensitatzii sonore producand atat sunete in piano* cat shi sunete in forte* de unde shi denumirea initziala it. pianoforte din care prin restrangere a ramas in unele limbi piano (in rusa фортепьяно „fortepiano”). Inventatorul acestui mecanism perfectzionat este socotit a fi Bartolomeo Cristofori care ishi incepuse experimentele pe la inceputul sec. 18 (1709) la Florentza. Instr. apare descris pentru prima data de Scipione Maffei in Il Giornale dei letterani (1711) shi este fabricat de B. Cristofori la Florentza (1720) iar in Germania de Christoph Gottlieb Schröter. Substituirea clavecinului de catre p. sa facut incet pe tot parcursul sec. 18 D. Scarlatti Fr. Couperin Rameau J.S. Bach scriind inca pentru clavecin. Abia spre sfarshitul vietzii lor Haydn shi Mozart incep sa compuna o literatura destinata p. Emanciparea p. se face o data cu shcoala lui Clementi p. continuand sashi imbogatzeasca expresia prin aportul componistic al lui Beethoven Chopin Schumann Listz Debussy sh.a. Dupa impresionism* p. incepe sa fie tratat din ce in ce mai mult k instr. de percutzie* contribuind la marcarea ritmului* prin acorduri*.