Definiția cu ID-ul 504848:
Etimologice
péveț (-ți), s. m. – Dascăl, cîntăreț. Sl. pĕvĭcĭ (Tiktin). Sec. XVII, slavism cultural, ca și der. peveți, vb. (a cînta la biserică); peveție, s. f. (cîntare bisericească), toate înv.
péveț (-ți), s. m. – Dascăl, cîntăreț. Sl. pĕvĭcĭ (Tiktin). Sec. XVII, slavism cultural, ca și der. peveți, vb. (a cînta la biserică); peveție, s. f. (cîntare bisericească), toate înv.