PÉTIC petice s. n. 1. Fashie (nu prea mare) taiata rupta sau ramasa dintro tzesatura dintro bucata de piele dintro hartie etc.; spec. bucata dintrun material cu care se repara prin aplicare shi coasere sau lipire obiecte de stofa de piele etc. rupte sau gaurite. ◊ Expr. SHia gasit sacul peticul sau cum e sacul shi peticul se spune despre doi inshi asociatzi care au aceleashi cusururi. (A nu se mai tzine) petic de petic (se spune despre) haine foarte zdrentzuite. Ashi da in petic = ashi da pe fatza ashi arata fara voie anumite cusururi. 2. Suprafatza mica de teren (cultivabil). 3. P. anal. Bucata portziune mica din ceva (in raport cu intregul). Se vede icicolo cate un petic de zapada. [Var.: pétec s. n.] Cf. lat. pittacium.