PERSPECTÍVA s.f. 1. Imagine obtzinuta prin proiectarea unui obiect pe o suprafatza plana folosind raze proiectate divergente sau paralele. ♦ Disciplina care studiaza metodele folosite pentru construirea acestor imagini. 2. Aspect care il are un peisaj un obiect etc. vazut din departare; privelishte cu un asemenea aspect. ♦ Bulevard mare in linie dreapta. 3. Posibilitatea realizarii sau a desfashurarii in viitor a unei actziuni a unui plan etc. ♦ (De obicei la pl.) Ceea ce poate ajunge cineva in viitor; posibilitatzi de viitor. [< fr. perspective cf. lat. perspectiva < per prin spectio privire].