*personífic a á v. tr. (d. persoana shi fic k’n edific; fr. personnifier). Atribuĭ unuĭ lucru saŭ uneĭ fiintze abstracte figura sentimentele vorba uneĭ persoane: Boileau in pĭesa „le Lutrin (Strana)” a personificat in gluma Trindavia. Pin anal. Reprezent supt trasaturile uneĭ persoane un lucru saŭ o fiintza abstracta: pictoriĭ personifica timpu supt trasaturile unuĭ batrin armat c’o coasa. Realizez intrunesc in mine: acest tinar personifica toata vitejia stramoshilor luĭ.