*persoána (oa dift.) f. pl. e (lat. persóna masca rol de actor personagiŭ de teatru persoana). Om (barbat orĭ femeĭe) ins: shedeaŭ la masa cincĭ persoane la intrare se plateshte un franc de persoana (pop. de cap de cacĭula). Om individ considerat in parte: fericirea depinde de persoana. Gram. Persoana intiĭa aceĭa care vorbeshte; persoana a doŭa aceĭa cu care vorbeshtĭ; persoana a treĭa aceĭa despre care se vorbeshte. Teol. Cele treĭ persoane divine sfinta Treime. In persoana in carne shi oase realmente in fiintza chear singur: ma duc eŭ in persoana. Persoana morala saŭ juridica societate recunoscuta de tribunal shi considerata k cum ar fi o persoana reala. Fara consideratziune de persoane fara nicĭ o preferentza pentru nimenĭ. A plati cu persoana ta a suferi urmarile unuĭ pericul.