PERSECÚTZIE persecutzii s. f. Urmarire nedreapta a cuiva cu intentzia de al vatama sau ai produce un neajuns; prigoana asuprire. Persecutzii religioase. ▭ Nu mai primesc din tzara nici o vorba parca am murit asha mau uitat totzi. Asta ma afecteaza prea mult; sint ambitzios nam ce face! Daca nu altceva macar persecutzia dar nu indiferentza. CARAGIALE O. VII 11. ◊ Mania persecutziei = idee fixa a cuiva k este prigonit. Varianta: persecutziúne (HASDEU I. V. 183) s. f.