PERSECÚTZIE persecutzii s. f. Urmarire nedreapta shi perseverenta a cuiva cu intentzia de ai provoca un rau un neajuns; prigoana; (cu sens atenuat) nedreptate repetata cu insistentza; persecutare. ◊ Mania persecutziei = idee fixa a unei persoane care se considera nedreptatzita de toata lumea. Din fr. persécution.