PERPELÍ perpelesc vb. IV. 1. Tranz. A pirpali (1). Feliile de mamaliga rece perpelite la jar din care shiau astimparat foamea. C. PETRESCU A. R. 188. Unii la berbeci Cojea Altzii lemne Gramadea Altzii carne Perpelea. TEODORESCU P. F. 515. ◊ Fig. In frigarea patriotismului razboinic perpeleau pe Marghiloman pe Carp shi pe totzi politicienii ramashi in Bucureshti. Tradatori! PAS Z. III 258. ◊ (Rar) A praji in cratitza. (Refl.) Sa fie intrun ceas bun! lacrima dascalitza mestecind mishcata in tocana ce se perpelea pe foc. REBREANU I. 87. 2. Tranz. Fig. (Cu privire la persoane) A supune unor chinuri morale a tortura. Zi shi pe tine te perpeleshte pe jaratec ai? DUMITRIU N. 30. 3. Refl. (Despre persoane) A se zbate a se zvircoli; a se framinta. Azinoapte nam dormit neam. Mam perpelit k pa jaragai. PREDA I. 160. Gasi pe Anichit perpelinduse prin toata casa. STANOIU C. I. 165. Grigore Iuga se perpelea in pat fara somn. REBREANU R. I 45. ◊ Fig. Ia aprins la capatii o luminare a carei flacara se perpelea intre ferestrele sfarimate. REBREANU R. II 201.