*permanént a adj. (lat. pérmanens éntis d. permanére a raminea a dura. V. ramin min). Care se mentzine saŭ dureaza fara intrerupere durabil stabil: bolnavu era intr’o stare permanenta de prostratziune. Fortificatziune permanenta facuta pe mult timp (in opoz. cu trecatoare saŭ pasagera). Armata permanenta care exista shi in timp de pace. Adv. In mod permanent.