PERCÚTZIE percutzii s. f. 1. Metoda de a diagnostica o afectziune dupa sunetul rezultat din lovirea ushoara shi repetata a unei regiuni a corpului. ♦ Masaj care consta din aplicarea unor lovituri rapide asupra unei regiuni a corpului. 2. Procedeu de producere a sunetelor prin lovirea cu un ciocanel a unei membrane a unei lame a unei placi metalice de la un instrument muzical. ◊ Instrument de percutzie = instrument muzical care produce sunete prin percutzie (2). 3. Lovire cu percutorul a capsei a focosului unui proiectil pentru a provoca aprinderea incarcaturii. [Var.: percutziúne s. f.] Dupa fr. percussion.