patrimoniu sn [At: DRLU / Pl: ~i / E: lat patrimonium fr patrimoine] 1 (Jur) Totalitate a drepturilor shi obligatziilor cu valoare economica precum shi a bunurilor materiale la care se refera aceste drepturi apartzinand unei persoane fizice sau juridice. 2 Bun moshtenit de la parintzi Si: posesiune ereditara (ivp) moshie¹. 3 Avere parinteasca. 4 (Pgn) Proprietate. 5 Totalitate a bunurilor materiale care apartzin intregului popor shi sunt administrate de catre organele statului Si: bun public. 6 Bunuri spirituale moshtenite din generatzie in generatzie care apartzin intregului popor Si: moshtenire culturala. 7 (Pex) Bunuri spirituale culturale etc. care apartzin intregii omeniri.