PATRIÁRH (< ngr. sl.; {s} gr. patriarkhes „shef de familie”) s. m. 1. SHef de familie in faza superioara a comunitatzii gentilice (patriarhatul). ♦ Fig. Batran venerabil. ♦ Fig. Persoana in varsta cu multa experientza intrun domeniu spiritual. ◊ Patriarhii biblici = (in „Vechiul Testament”) SHefi ai unor mari familii gentilice shi conducatori ereditari ai poporului evreu inainte de Moise (Avraam Isac shi Iacov precum shi cei 12 fii ai lui Iacov). 2. Cel mai mare rang in ierarhia unora dintre bisericile ortodoxe autocefale. ◊ P. ecumenic = titlul patriarhului de la Constantinopol. ♦ Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane = intaiul statator intre ierarhii Bisericii Ortodoxe Romane avand k semn distinctiv doua engolpioane o cruce culion camilafca cu cruce shi veshminte albe. Patriarhii Bisericii Ortodoxe Romane: Miron Cristea (19251939) Nicodim Munteanu (19391948) Iustinian Marina (19481977) Iustin Moisescu (19771986) Teoctist Arapashu (19862007) Daniel Ciobotea (din 2007). ♦ Titlu onorific al unor episcopi catolici (ex. din Lisabona Roma Venetzia Ierusalim) shi al conducatorilor Bisericilor Copta Ethiopiana Armeana etc.