PATRAFÍR, patrafire, s. n. Obiect din odăjdiile bisericești, în formă de fâșie lungă de stofă, de mătase etc., pe care sunt brodate motive religioase, purtat de preoți peste stihar, când oficiază. [Var.: epitrahíl, (înv.) patrahíl, patrahír s. n.] – Din sl. petrahilŭ, ngr. epitrahílion.