PATIMÍ patimesc vb. IV. Tranz. A suferi a indura (neplaceri lipsuri). Serafim Mogosh cu timplele carunte shi ochii cumintzi povestea cea patimit de la jandarmi. REBREANU R. I 126. Dta eshti vinovat... de toate cite am patimit. CARAGIALE O. III 79. Imparateasa povesteshte sotzului sau cite a patimit ea. CREANGA P. 101. Intranz. Nu pot sa nu patimesc cind ma vad lepadat k. un vatrar in lunile de vara. ALECSANDRI T. I 377. Omul pina nu patimeshte nu sa invatza. PANN P. V. III 50. (Fig.) Folosul ce a izvorit din cartzile bisericeshti... e netagaduit dar gramatica mult patimi. NEGRUZZI S. I 258. ◊ (Urmat de determinari introduse prin prep. «de» shi aratind natura suferintzei) Grigore flacaul nu patimea numai de furtunoasa boala a dragostei SADOVEANU O. VII 307. Un arap de la Fez care calatoreshte cu noi patimeshte de boala marii shi se vaita. ALECSANDRI O. P. 312. Eu in tot cursul calatoriei mele am fost sanatos numai am patimit de ochi. KOGALNICEANU S. 11.