pastór pastori s.m. 1. Pacurar cioban. 2. Supraveghetor ingrijitor. ♦ (mit.) Pastorul bailor duh pazitor al minelor shi protector al baieshilor care i protejeaza impotriva accidentelor sau a surparilor. Mai vegheaza la plata corecta a muncii minerilor (Biltziu 1999: 41). Lat. pastor (Scriban; Pushcariu CDDE cf. DER; DEX MDA) < lat. pascere pastum „a pashte” (Scriban).