Definitzia cu ID-ul 504619:
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
pasmánt (pasmánturi) s. n. Ceapraz firet. Fr. passemain. Der. pasmantier s. m. din fr. passementier (dupa Cihac II 480 din mag. paszoman); pasmanterie s. f. din fr. passementerie. E dubletul lui posomant s. n. (pasmant). In Trans. din mag. paszománt (G;aldi Dict. 153).