PARUSÍE (< fr.; {s} gr. parousia „prezentza”) subst. (In vechime) Manifestare vizibila a divinitatzii ascunse. ♦ (In creshtinism) A doua venire a lui Iisus Hristos la Judecata de Apoi propovaduita in „Noul Testament”. Daca prima venire prin intruparea sa k Fiul lui Dumnezeu de la Sfantul Duh shi din Fecioara este smerita cu trupul cea dea doua va fi intru slava shi cu putere k imparat shi judecator care va judeca viii shi mortzii inviatzi.