PARTIZÁN A partizani e s. m. shi f. 1. Persoana care adopta shi sustzine o idee o teorie o ideologie; cel care e de partea cuiva sprijina pe cineva lupta alaturi de cineva pentru o cauza. Bogdan k totzi principii destronatzi mai numara vreo citziva partizani intre boieri. HASDEU I. V. 18. Tomsha se repede Acuma spre Suceava cu partizanii sai. ALECSANDRI T. II 163. 2. Membru al unui detashament organizat de lupta care actzioneaza in razboi pe teritoriul cotropit de inamic in spatele frontului acestuia. Iarna shi vara zi shi noapte indurind foamea shi setea shi gerul naprasnic au suferit au luptat... mii shi mii de partizani. STANCU U.R.S.S. 107. 3. (Invechit rar) Partener. Partizanii mei [la jocul de cartzi] erau o dama k de 50 ani shi doi baietzei unul mai tinar shi altul mai batrin decit mine. BOLINTINEANU O. 367.