PARTICULÁR A adj. 1. Care apartzine numai anumitor persoane sau anumitor lucruri. ♦ In particular = in mod deosebit in special mai ales. ♦ Care constituie proprietatea individuala a cuiva. ♦ Care este de formatzie sau de esentza individuala. 2. Care are caracter individual; care este caracteristic specific. ♦ (Log.; despre judecatzi) In care predicatul se refera numai la o parte din sfera subiectului. 3. Cu caracter neoficial; privat; (despre lectzii) predat elevilor in afara orelor oficiale de shcoala. // s.n. Categorie filozofica reprezentand o veriga de legatura intre singular shi general. [Cf. fr. particulier lat. particularis].