PARLAMENTÁR ¹, parlamentari, s. m. 1. (În unele țări) Membru al parlamentului (deputat sau senator). 2. (Învechit) Persoană delegată (de una din părți) pentru a duce cu inamicul tratative de armistițiu, de pace; sol. Parlamentarul se duse. Asaltul începu. NEGRUZZI, S. I 173.