*parlamentár a adj. (fr. parlementaire). De parlament al parlamentuluĭ: traditzĭunĭ parlamentare regim parlamentar. Fig. Conform uzurilor parlamentare convenient politicos: cuvinte parlamentare. Propriŭ unuĭ parlamentar unuĭ sol: steag parlamentar. Guvern parlamentar aĭ caruĭ minishtri is raspunzatorĭ inaintea parlamentuluĭ. S. m. Deputat orĭ senator: un parlamentar vechĭ. Sol delegat trimes la dushman k sa propuna ceva orĭ sa duca un raspuns. Adv. In mod parlamentar convenient: a vorbi parlamentar.