papushóĭ shi (maĭ des) poposhóĭ m. k planta shi n. pl. oaĭe k felurĭ de semanaturi shi marfa (d. papusha). Est. Porumb cucuruz o planta graminee care creshte inalta pina la 3 metri shi care produce maĭ multe spice marĭ (ashezate la baza lungilor luĭ frunze shi numite shtuletzĭ drugĭ saŭ cocenĭ) shi florĭ in forma de panicula ashezate in virfu tulpineĭ (zea mays). Papusha (fascicul) mare: doŭa popushoaĭe. Pl. Popushoaĭe semanaturĭ de popushoĭ. Felurĭ de popushoĭ. Popushoĭu e originar din America unde shi azĭ creshte salbatic k in Mexic. Pin cultura s’aŭ obtzinut o multzime de varietatzĭ (cincŭantinĭ dintele caluluĭ hanganĭ scorumnicĭ sh. a.). In Eŭropa a fost introdus pin seculu XVI in TZara Romaneasca supt SHerban Cantacuzino (16781688) in Moldova la inceputu secululuĭ XVIII de Constantin Mavrocordatu ĭar Transilvania pe la 1640. Curind a ajuns planta alimentara shi a inlocuit in mare parte griu shi meĭu. Asha mamaliga care in ainte se facea din meĭ azĭ se face din faina de popushoĭ (numita in vest malaĭ) shi e maĭ intrebuintzata de tzaranu din vechĭu regat de cit pinea de griŭ. De aceĭa shi sufere de grozava boala a pelagreĭ k maninca mamaliga facuta din popushoĭ stricat din diferite cauze. Dar daca nu e alterat mamaliga cu brinza constitue un aliment excelent. Grauntzele de popushoĭ facute sa explodeze intr’o tigaĭe se maninca supt forma de mizilic. V. gaolian.