PAGUBÁSH A pagubashi e s. m. shi f. Persoana care a suferit o paguba. Pagubashul tzi lam spus eu dar imi trebuie tilharul. SEVASTOS N. 294. Istoria nu adaoge mai departe daca pagubashele sau multzumit numai cu aceasta armonioasa dezdaunare. ODOBESCU S. III 10. ◊ (Adjectival) Ghitza ramase cuprins de gindurile omului pagubash. SLAVICI N. II 64. ◊ Expr. A lasa (pe cineva) pagubash = a cauza (cuiva) o paguba. Dacai avea bunatate sa mergi dta sai graieshti. poate k nu mar lasa pagubash. ALECSANDRI T. I 216. A se lasa pagubash de ceva = a renuntza (la ceva). La nimic nau slujit bataia ocara. Pina la urma... sa lasat pagubash. STANCU D. 293. Lumea sa lasat pagubasha de hoitul lui Manlache shi la ashteptat sa iasa singur la mal. POPA V. 240. A fi (sau a ramine) pagubash de cineva sau de ceva = a pierde pe cineva sau ceva a fi in paguba. (Ironic) Am izbutit maicutza sa facem shi acum pe cheful spinului raminereash pagubash de dinsul sa ramin shi sal vad cind mioi vedea ceafa. CREANGA P. 227. ◊ (Glumetz) Hotzul de pagubash se spune despre un pagubash care pe linga paguba are de suferit shi ponoase. Nai sa mai treci prin orash De hotzii de pagubashi. TEODORESCU P. P. 489.