Definitzia cu ID-ul 690568:

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

otzét n. pl. urĭ (bg. ocet rus. ócet d. vsl. ocĭtŭ got. akeit germ. essig d. lat. acétum otzet [d. ácidus acid acru] de unde shi it. acéto; ung. ecet). Vin acrit pin fermentare shi care se intrebuintzeaza k condiment. (Se face otzet shi din alte substantze. Maĭ sanatoasa shi maĭ gustoasa de cit otzetu e zeama de lamiĭe).