otravă sf [At: PRAV. 97 / Pl: ~răvi și ~răvuri / E: slv отрава] 1 Substanță chimică toxică care, introdusă sau formată în organism, produce tulburări sau moartea Cf venin. 2-3 (Fig) Ceea ce produce un rău (moral), un necaz, o supărare. 4 (Pex) Amărăciune. 5 (Pex) Răutate. 6 (Pex) Venin.