Definiția cu ID-ul 894525:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
OSTENTATÍV, -Ă, ostentativi, -e, adj. Făcut cu intenția de a pune ceva în evidență, de a impresiona, de a provoca; demonstrativ, provocator, ostentatoriu. – Din it. ostentativo, germ. ostentativ.