Definiția cu ID-ul 428955:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
OSTENTATÍV, -Ă adj. Făcut cu ostentație; provocator; ostentatoriu. [Cf. germ. ostentativ, it. ostentativo, fr. ostentatif].
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
OSTENTATÍV, -Ă adj. Făcut cu ostentație; provocator; ostentatoriu. [Cf. germ. ostentativ, it. ostentativo, fr. ostentatif].