ORÍGINE origini s. f. 1. Punct de plecare pentru formarea unui lucru a unui fenomen; inceput provenientza; izvor obarshie. ◊ Loc. adj. De origine = a) de provenientza de natura; b) originar. 2. Apartenentza prin nashtere la o anumita familie la un anumit grup social la o anumita natziune. ◊ Loc. adj. De origine = de obarshie de bashtina de neam de natzionalitate. ♦ Etimologie (a unui cuvant). 3. Punct pe o linie pe o suprafatza sau in spatziu de la care se masoara coordonatele celorlalte puncte. ♦ Punct sau reper de pe un aparat tehnic dotat cu un sistem de numerotatzie sau cu o gradatzie de la care incepe numerotatzia sau gradatzia. [Var.: orígina s. f.] Din lat. origo inis fr. orígine.