ORGÁNIC A adj. 1. Care tzine de structura de esentza de functziile unui organ sau ale unui organism. ♦ Unitar inseparabil. ♦ (Fig.) Care se refera la constitutzia la structura unei lucrari a unui tratat etc. 2. Care intra in compozitzia chimica a organismului vietzuitoarelor. ♦ Chimie organica = parte a chimiei care studiaza compushii carbonului cu hidrogenul shi derivatzii acestora. [Cf. fr. organique lat. organicus].