ORGÁNIC A organici ce adj. 1. Care tzine de structura de esentza de functziile unui organ sau ale unui organism; privitor la organe sau organisme vii. 2. Care are structura unui organism (1) constituind un intreg diferentziat shi in acelashi timp unitar; organizat unitar inseparabil. ♦ Care rezulta din organizarea din constructzia insashi a unui lucru; esentzial launtric intrinsec. ♦ Fundamental. ♦ (SHi adv.; despre relatzii legaturi) Analog legaturii care uneshte partzile unui organism (1); indisolubil. 3. (Despre substantze materii etc.) Care este alcatuit din carbon shi hidrogen uneori shi din alte elemente chimice (oxigen azot etc.). ◊ Chimie organica = ramura a chimiei care studiaza hidrocarburile shi derivatzii acestora. Din lat. organicus fr. organique.