organ n. 1. partea corpului destinata a implini anumite functziuni: ochiul e organul vederii; 2. voce: acest cantaretz are un organ frumos; 3. orga: organele ’s faramate shi maestrul e nebun EM.; 4. diterite partzi ale unei mashini: organele unei locomotive; 5. persoana prin mijlocul careia se declara vointza ori se face ceva: judecatorul e organul legii; 6. mijloc de manifestare sau de actziune: acest jurnal e organul guvernului.