organ² sn [At: CANTEMIR ap. HEM. 385 / Pl: ~e shi (nob sm) ~i / E: ngr ὄργανον it organo lat organum fr organe ger Organ rs орган] 1 Parte din corpul unei fiintze prin care se realizeaza una sau mai multe functzii vitale. 2 Gura. 3 (Pex) Voce. 4 Parte componenta a unui mecanism a unui aparat sau a unei mashini alcatuita din una sau mai multe piese care indeplineshte o anumita functziune. 5 (Inv; fig) Instrument de actziune de comunicare etc. 6 (Pex) Exponent. 7 (Pex) Mijlocitor. 8 (SHis) ~ de presa Ziar. 9 (Ias) Revista. 10 (Inv; lpl) Material didactic. 11 (Inv lpl) Rechizite. 12 Grup de persoane care indeplinesc o functzie politica administrativa shtiintzifica etc.