A ORDONÁ ordón tranz. 1) (urmat de obicei de o propozitzie completiva cu conjunctivul) A cere in mod autoritar shi oficial printrun ordin; a impune; a comanda; a dispune; a porunci. 2) A pune intro anumita ordine; a aranja; a orandui; a clasa; a dispune; a asheza; a randui. /<fr. ordonner