ordona vt [At: (a. 1703) BV I 453 / V: (inv) ~dina ~dini^[1] / Pzi: (35) ordon shi (12) ~nez / E: fr ordonner ger ordinieren] 1 A aranja intro succesiune. 2 A grupa. 3 A da o dispozitzie Si: a comanda a dispune a porunci. 4 (Inv) A prescrie un medicament un tratament. 5 (In ritualul bisericii catolice) A hirotonisi. corectata