Definiția cu ID-ul 24983:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ORBECĂÍ, orbecăiesc, vb. IV. Intranz. A umbla (încoace și în colo) pipăind și rătăcind (ca orbul2) prin întuneric; a dibui, a bâjbâi, a orbeca. [Prez. ind. și: orbécăi. – Var.: orbăcăí vb. IV] – Orbeca + suf. -ăi.