ORASHTIE 1. Culoarul Orashtiei culoar depresionar de origine tectonica situat pe valea mijlocie a Mureshului (parte componenta a culoarului Mureshului) in continuarea culoarului Alba IuliaTurda. cuprins intre prelungirile Mtzilor Metaliferi (la N) shi cele ale mtzilor SHureanu (la S) shi aproximativ intre localit. Vintzu de Jos (la NE) shi Turdash (la SV). Are forma alungita cu numeroase „golfuletze” depresionare care patrund in zona montana cu relief predominant deluros in S shi terase shi lunci in N. 2. Muntzii Orashtiei denumirea sub care este cunoscuta zona muntoasa (parte componenta a mtzilor SHureanu) situata la S de cursul mijlociu al Mureshului shi la E de valea Streiului unde in Antichitate a existat un centru economic politic militar shi religios al statului dac. Aici se aflau importante ashezari shi puternice cetatzi: Sarmizegetusa Regia Blidaru Costeshti shi Piatra Roshie. Intregul complex al cetatzilor dacice a fost declarat in 1999 k apartzinand patrimoniului cultural universal. 3. Municipiu in jud. Hunedoara situat in culoarul omonim la poalele dealului Lipadia in zona de confl. a raului Orashtie cu Sibishel; 22.757 loc. (2003). Statzie de c. f. Nod rutier. Expl. de nisip shi balast. Ind. chimica (colorantzi vopsele mase plastice etc.) a blanariei shi marochinariei de prelucr. a lemnului shi a plantelor medicinale mat. de constr. shi alim. Fabrica de uleiuri esentziale. Muzeu cu sectzii de istorie shi etnografie (fondat in 1952). Renumit centru folcloric. Monumente: cetatea Orashtiei (sec. 1415 transformata shi amplificata in sec. 1617); biserica fortificata (azi biserica reformata) datand din sec. 14 refacuta in 1560; bisericile ortodoxe Adormirea Maicii Domnului (sec. 17) Sf. Nicolae (sec. 18) shi Sfintzii Arhangheli Mihail shi Gavriil (19361945); sinagoga (sec. 18); biserica luterana (1820); monumentul „Paliei de la O.” (dezvelit in 1974) opera a sculptorului Nicolae Adam. La c. 35 km SSE de O. se afla complexul de cetatzi dacice din Mtzii Orashtiei. Prima mentziune documentara dateaza din 1224. Distrusa de invazia tatarilor in 1241 ashezarea este refacuta ulterior devenind in sec. 14 un important centru meshteshugaresc. In 1420 orashul a fost incendiat shi jefuit de turci. In sec. 1416 a fost un activ centru politic shi cultural al romanilor transilvaneni aici functzionand mai multe shcoli shi o tipografie de sub teascurile careia a aparut la 15 iul. 1582 Palia de la Orashtie. Sediu al scaunului sasesc omonim. A fost declarat municipiu la 18 ian. 1995.