OPÁCINĂ, opăcini, s. f. (Regional) Vîslă scurtă, opacă. Nicolaie Pescaru și Cercu trăgeau la opăcini. SADOVEANU, Î. A. 1.83. Luntrile le sleia... Opăcini, cîrme făcea, PĂSCULESCU, L. P. 176.