OMENÍ omenesc vb. IV. Tranz. (Popular) 1. A primi in mod ospitalier pe cineva a trata cu mincare shi cu bautura; a cinsti (3) a ospata. Dimineatza iar omeni muierea pe calatori cu mamaliga shi cu lapte cald. RETEGANUL P. III 4. ◊ Refl. Stai jos shi te omeneshte cu ceva dale mincarii shi porma om vedea ceom face. CAMIL PETRESCU O. II 166. ♦ (Ironic) A trage (cuiva) o bataie zdravana. Il apucara voinicii amindoi apoi lasa k lau omenit! Nici ferfenitza nu sa ales de el. RETEGANUL P. V 41. 2. A cinsti (1) a onora a slavi. Prietenii i doresc shi tzara i omeneshte. ISPIRESCU U. 27. O zei ai zeilor... Precum vam cinstit SHi vam omenit asha va voi cinsti SHi va voi omeni. TEODORESCU P. P. 108.