OLÓG OLOÁGA ologi oloage adj. (Adesea substantivat) 1. Caruia i lipseshte un picior sau amandoua; care nu poate umbla (bine); paralizat de picioare. ◊ Loc. vb. A lasa (pe cineva) olog = a ologi. 2. Fig. (Despre plante) Care nu are carcei cu care sa se agatze pe arac. Fasole oloaga. Cf. alb. ulok.