Definitzia cu ID-ul 504144:
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
ojóg (ojoáge) s. n. Perie cu coada. Var. ojoc ijoc orjoc. Sl. ožegu din žesti žegą „a arde” (Miklosich Slaw. Elem. 33; Cihac II 226; Conev 62) prin intermediul mag. azsag (Tiktin; Draganu Dacor. VI 285) cf. pol. ožog shi jeg.