ogorésc a í shi rasc a rí v. tr. (vsl. ogorĭeti a arde [pin prejur] ugorĭeti a te arde gorĭeti a arde. V. ogor). Intorc ogoru; il ar a doua oara dupa secerish transversal cu intiĭa aratura k sal bata soarele ploaĭa shi zapada pina’n primavara: ĭeshi cu plugu sashi ogorasca o porumbishte care la primavara socotea s’o semene cu griŭ (Rebr. 104) ogorit (104) sa ogoreasca (105).