Definitzia cu ID-ul 504093:

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

odáie (odắi) s. f. 1. Locuintza salash. 2. Cazarma tabara. 3. Camera incapere. 4. Ferma gospodarie. 5. (Trans.) Casa izolata. Var. (Munt.) hodaie. Mr. oda uda udae. Tc. oda (Roesler 600; SHeineanu II 274; Lokotsch 1584) cf. ngr. όντᾶς alb. odë bg. sb. odaja. Der. odaitza s. f. (camarutza; casa mai mica); odagiu s. m. (fecior valet; argat) din tc. odaci; odaiash s. m. (valet; fecior); odaiashe s. f. (servitoare fata in casa); odaielnic adj. (hoinar; lingeblide); odalic s. n. (tirla cu tot ce tzine de ea) din tc. odalik; odalisca s. f. (femeie de serviciu in haremul unui sultan; cadina) dublet al cuvintului anterior prin intermediul fr. odalisque; odabasha (var. odobasha) s. f. (capitan) din tc. odobash. Din rom. provine mag. hodály „baci” (Candrea Elemente 402; Edelspacher 14).