ÓCNITZA ocnitze s. f. 1. (Popular) Adincitura intro soba de zid in cuptorul sau in peretzii caselor tzaraneshti in care se pastreaza diferite obiecte; firida nisha. Iaca laptele lam pus in pahar in ocnitza sobei sa steie caldutz. SADOVEANU P. S. 183. Noi scoteam mitzele de prin ocnitze shi cotrutze shi le flocaiam shi le shmotream dinaintea lui de le mergea colbul. CREANGA A. 37. ♦ Firida mica facuta in partea exterioara a zidului unei cladiri al unei biserici etc. pentru a constitui un element decorativ. 2. Groapa adinca; hruba. Stoicea dadu fuga la adapost intro ocnitza ivita sub deal. GALACTION O. I 49. Pogorira intii pe moarta pe un gratar in acea ocnitza foarte adinca care erea intocmai k o ocna. GORJAN H. II 49. 3. Spatziu liber loc gol care se lasa din loc in loc intro shura etc. pentru a ushura patrunderea aerului (k sa se usuce plantele). Daca ovazul e facut snopi se alcatuieshte tot in shura cu ocnitza. PAMFILE A. R. 147. Papushoii....se cosesc dupa culegere iar k sa se usuce se pun pe ocnitze. id. ib. 225. Pl. shi: ocnitzi (GORJAN H. IV 111 SHEZ. XVIII 202).