OBSHTÉSC EÁSCA obshteshti adj. Comun pentru tot poporul care apartzine intregului popor; public general colectiv. Proprietatea obshteasca asupra mijloacelor de productzie. Munca de folos obshtesc. ▭ Dupa vrednicia lui shi dupa savirshirea invatzaturii e chemat la slujbele obshteshti. SADOVEANU E. 27. Numai tu sa nu iei parte la obshteasca infratzire? ALECSANDRI O. 91. Cei ce ostenesc intru binele obshtesc Neprivind la rasplatire Sint prea vrednici de cinstire. DONICI F. 19. ◊ (invechit) Obshteasca adunare = reprezentantza poporului adunarea natzionala. O trimise la obshteasca adunare. NEGRUZZI S. I 225. Erau din drept madidari ai sfatului domnesc shi ai obshteshtilor adunari. BALCESCU O. I 17. Imparatul... Porunci sa sadune obshteasca adunare. ALEXANDRESCU M. 331. ◊ Expr. Ashi da obshtescul sfirshit = a muri. Sint in clipa de ami da obshtescul sfirshit. ISPIRESCU E. 41.